Într-o epocă în care schimbările climatice devin o amenințare existențială, iar tranziția către o economie verde este tot mai urgentă, multe guverne ale lumii se prezintă ca lideri ai sustenabilității. Totuși, în spatele declarațiilor oficiale și al angajamentelor de reducere a emisiilor, persistă un fenomen economic și politic extrem de controversat: subvențiile fantomă.
Acestea sunt sprijinuri financiare indirecte acordate în mod constant de țările dezvoltate către industriile poluante, prin reduceri fiscale, scutiri de taxe, sprijin pentru infrastructura energetică tradițională sau chiar investiții mascate. Rezultatul? Miliarde de dolari anual sunt canalizați către sectoare care contravin obiectivelor climatice asumate prin Acordul de la Paris și alte tratate internaționale.
Cum Țările Dezvoltate Sprijină Indirect Industriile Poluante
1. Ce sunt subvențiile fantomă?
Subvențiile fantomă sunt acele forme de sprijin economic ascuns care nu apar în mod clar în bugetele naționale, dar au un impact puternic asupra menținerii și extinderii industriilor poluante, în special:
-
Petrol și gaze naturale
-
Cărbune
-
Industria auto tradițională
-
Agricultură intensivă și monoculturi
-
Producția de materiale grele (ciment, oțel, aluminiu)
Aceste subvenții pot lua forma:
-
Scutirilor de TVA sau taxe de mediu
-
Reduceri la prețul energiei
-
Investiții publice în infrastructura fosilă
-
Credite fiscale sau subvenții pentru cercetare aplicată ne-ecologică
Deși nu sunt numite oficial „subvenții pentru poluare”, ele acționează exact ca atare.
2. Cât cheltuie statele dezvoltate pentru industriile poluante?
Conform datelor publicate de FMI și OCDE, în 2023, subvențiile directe și indirecte pentru combustibili fosili la nivel global au depășit 7 trilioane de dolari. Dintre acestea, țările dezvoltate au fost responsabile pentru peste 40% din valoare.
Cifre relevante:
-
SUA: peste 760 miliarde USD/an în subvenții directe și indirecte pentru energie fosilă
-
Germania, Franța, Marea Britanie: între 50–100 miliarde USD/an fiecare
-
Japonia și Coreea de Sud: finanțări masive pentru companii petroliere locale și internaționale
-
Canada: în topul țărilor G20 care subvenționează industria de petrol și gaze, în ciuda angajamentelor Net-Zero
Aceste fonduri, deși rareori vizibile în bugetul public, sunt incriminate de activiști și cercetători ca fiind obstacole majore în lupta împotriva schimbărilor climatice.
3. Cum funcționează subvențiile ascunse?
Cele mai frecvente mecanisme de subvenționare indirectă includ:
-
Prețuri reglementate la energie sub costul de producție real, menținute pentru consumatorii industriali
-
Costuri de mediu externalizate, adică poluatorii nu plătesc pentru daunele produse mediului
-
Scutiri de accize sau taxe pe carbon pentru marii consumatori
-
Lipsa reglementărilor stricte în anumite industrii-cheie
Toate acestea mențin avantajul competitiv al industriilor poluante în detrimentul investițiilor verzi, precum energie regenerabilă, transport electric sau agricultură durabilă.
4. Exemplu: sectorul aviației
Industria aviației comerciale este unul dintre marii beneficiari ai subvențiilor fantomă:
-
Majoritatea țărilor nu percep TVA pe biletele de avion
-
Kerozenul (combustibilul pentru avioane) este exemptat de accize în aproape toate statele G20
-
Companiile aeriene primesc sprijin de stat în caz de criză, cum a fost pandemia COVID-19
Deși emisiile din aviație cresc rapid, mecanismele de sprijin economic nu au fost reformate în mod semnificativ.
5. Agricultura industrială și impactul climatic
Un alt exemplu elocvent este agricultura intensivă, care beneficiază de subvenții masive pentru:
-
Pesticide și fertilizanți chimici
-
Creșterea animalelor în ferme industriale
-
Irigarea în zone aride, cu costuri ridicate de mediu
Aceste practici sunt în contrast direct cu agricultura regenerativă, care primește în continuare sprijin redus sau inexistent din partea guvernelor. În UE, peste 70% din subvențiile agricole ajung la doar 20% dintre fermieri, majoritatea mari exploatatori industriali.
6. De ce sunt întreținute aceste subvenții?
Există mai multe motive:
-
Influență politică: industriile mari au putere de lobby și controlează milioane de locuri de muncă
-
Teama de colaps economic în sectoarele tradiționale dacă se retrage sprijinul prea rapid
-
Dependență energetică: țările care nu vor să depindă de importuri își sprijină producția locală de energie fosilă
-
Inerție administrativă: o dată introduse, subvențiile sunt greu de eliminat din cauza rezistenței interne
Totuși, aceste argumente sunt tot mai contestate de organizațiile de mediu și experții în politici publice.
7. Alternativa: subvenții pentru tranziția verde
Reformarea sistemului de subvenții este esențială pentru a accelera tranziția energetică și a evita blocarea economiilor în modele poluante.
Soluții posibile:
-
Redirecționarea fondurilor către energie regenerabilă, cercetare în stocarea energiei și mobilitate electrică
-
Introducerea unei taxări corecte a emisiilor de carbon, cu reinvestirea veniturilor în sectoare sustenabile
-
Sprijin pentru reconversia profesională a angajaților din industriile poluante
-
Subvenții pentru tehnologii verzi inovatoare (captarea carbonului, hidrogen verde)
Țări precum Danemarca, Norvegia și Olanda au început reforme în această direcție, cu rezultate notabile în scăderea emisiilor.
8. Transparența – cheia schimbării
Pentru a înțelege și reforma subvențiile ascunse, este esențială o transparență bugetară completă. Organizații precum International Institute for Sustainable Development (IISD) și Climate Transparency solicită:
-
Publicarea tuturor formelor de sprijin economic în rapoarte guvernamentale
-
Audituri externe și independente
-
Raportarea impactului climatic al fiecărui program de sprijin
-
Implicarea societății civile în monitorizare
Fără această vizibilitate, subvențiile fantomă vor continua să frâneze eforturile globale de decarbonizare.
Subvențiile fantomă reprezintă o contradicție majoră în politica climatică a țărilor dezvoltate. În timp ce guvernele își asumă obiective ambițioase pentru neutralitate climatică, resurse publice uriașe continuă să alimenteze industriile care distrug planeta.
Pentru a opri această disonanță, este nevoie de curaj politic, transparență instituțională și o schimbare profundă a priorităților economice. Fără o astfel de transformare, lupta împotriva schimbărilor climatice rămâne doar o declarație fără acoperire.
👉 Află mai multe despre politici climatice, economie sustenabilă și impactul real al deciziilor guvernamentale pe NewsPlanet.ro – platforma ta pentru o informare profundă și responsabilă.
