În ultimele decenii, ordinea economică globală a fost puternic influențată – dacă nu chiar dominată – de grupul format din țările G7: Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia. Aceste state au fost multă vreme pilonii economiei globale, definind reguli, politici și direcții strategice. Însă un alt bloc de putere se conturează cu forță: BRICS, format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – o alianță a economiilor emergente, care își propune nu doar să conteze, ci chiar să redefinească echilibrul economic mondial.
Într-un moment marcat de polarizare geopolitică, crize financiare recurente și o căutare tot mai evidentă a unei noi ordini multipolare, apare întrebarea esențială: Poate BRICS răsturna hegemonia G7?
1. Ce este BRICS și cum a evoluat?
Inițial un concept economic promovat de banca Goldman Sachs în 2001 (ca „BRIC”), grupul a evoluat într-o entitate politică și economică cu o agendă comună, odată cu aderarea Africii de Sud în 2010. Astăzi, BRICS reprezintă:
-
Peste 40% din populația globală
-
Aproximativ 25% din PIB-ul mondial (în creștere)
-
Mai mult de 30% din suprafața uscată a globului
-
Un volum uriaș de resurse naturale, de la petrol și gaze naturale la metale rare și produse agricole
Această combinație oferă BRICS un potențial strategic enorm în remodelarea ordinii globale.
2. Provocarea adusă monedei dominante – dolarul american
Unul dintre cele mai ambițioase obiective ale BRICS este de-dolarizarea economiei globale. Într-un sistem financiar global unde dolarul american domină aproape toate tranzacțiile internaționale, BRICS dorește să creeze o monedă alternativă comună sau să crească utilizarea monedelor locale în comerțul bilateral.
China și Rusia, în special, au intensificat în ultimii ani tranzacțiile în yuani și ruble, reducând dependența de dolar. Această strategie este privită cu interes de mai multe state nemembre, care văd în BRICS o alternativă la hegemonia financiară occidentală.
3. Extinderea alianței: BRICS+ și atragerea noilor membri
Un alt semn al ascensiunii BRICS este interesul tot mai mare din partea altor națiuni pentru a adera la bloc. Țări precum Arabia Saudită, Iran, Egipt, Argentina și Emiratele Arabe Unite au exprimat intenții clare de a se alătura grupului sau de a colabora în formatul BRICS+.
Această posibilă extindere ar spori greutatea economică și politică a alianței, creând un pol puternic de influență alternativ la G7, cu impact direct asupra piețelor globale, a fluxurilor comerciale și a investițiilor strategice.
4. Infrastructura economică alternativă: Banca de Dezvoltare a BRICS
Pentru a consolida independența economică, BRICS a înființat în 2014 New Development Bank (NDB), cu sediul în Shanghai. Această instituție financiară a fost creată ca un contrapunct la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, care sunt considerate de multe state în curs de dezvoltare ca fiind prea dependente de politicile impuse de Occident.
NDB oferă finanțare pentru proiecte de infrastructură și dezvoltare durabilă în țările membre și nu numai, devenind un instrument-cheie al strategiei BRICS de a crea alternative viabile în sistemul financiar global.
5. Limitări și provocări interne
Cu toate acestea, ascensiunea BRICS nu este lipsită de obstacole. Blocul este extrem de divers, iar unele disensiuni între membri pot reprezenta bariere majore în calea coeziunii:
-
India și China, două dintre cele mai influente membre, au tensiuni geopolitice constante la graniță.
-
Rusia, afectată de sancțiuni internaționale după invazia Ucrainei, riscă să devină un factor polarizant.
-
Brazilia și Africa de Sud, deși democratice, au instabilități politice interne și economii fluctuante.
Aceste aspecte fac dificilă luarea unor decizii comune și pot întârzia implementarea inițiativelor strategice comune.
6. G7 în defensivă?
În același timp, țările G7 se confruntă cu propriile provocări:
-
Creșterea economică lentă
-
Povara datoriilor publice
-
Diviziunile politice interne
-
Scăderea influenței în sudul global
Toate acestea alimentează sentimentul că G7 nu mai reflectă realitățile geopolitice actuale, ci mai degrabă un model al trecutului. Astfel, în ochii multor state emergente, BRICS devine un simbol al echilibrului, al autonomiei economice și al unei ordini mondiale mai echitabile.
7. Un nou pol de putere în formare?
Pe termen lung, dacă BRICS reușește să depășească provocările interne și să continue procesul de consolidare, ordinea economică globală ar putea suferi o schimbare fundamentală. Nu neapărat o înlocuire completă a G7, ci o coexistență tensionată, în care lumea devine multipolară, iar influența nu mai este concentrată în mâinile câtorva state occidentale.
Această multipolaritate ar putea aduce beneficii pentru numeroase state din Africa, America Latină și Asia de Sud-Est, care ar avea acces la opțiuni alternative de finanțare, parteneriate comerciale echitabile și mai puține constrângeri politice.
Puterea BRICS este în creștere și amenință să zguduie fundamentele ordinii economice globale. Cu o populație uriașă, rezerve naturale bogate și ambiții strategice clare, acest bloc se profilează ca un jucător major pe scena internațională. Dacă va reuși să își gestioneze divergențele interne și să-și consolideze alianțele externe, BRICS ar putea deveni adevăratul rival al G7, forțând o redefinire a echilibrului global de putere.
👉 Rămâi conectat la cele mai importante analize despre geopolitică, economie globală și alianțe strategice doar pe NewsPlanet.ro – platforma ta pentru o înțelegere profundă a lumii în schimbare!
