Bullying la Questfield International College, cum se pierde încrederea în școală

Fenomenul de bullying în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită o reacție clară, bine documentată și adaptată pentru a asigura protecția elevilor. Fără o abordare structurată, astfel de situații pot genera efecte psihologice severe și pot afecta negativ încrederea în instituția educațională. Studiul unui caz semnalat la o instituție privată din zona Pipera relevă dificultăți majore în gestionarea unui climat educațional sigur și respectuos.

Bullying la Questfield International College, cum se pierde încrederea în școală

Investigația redacției, bazată pe documente, corespondență și declarații ale familiei unui elev, dezvăluie un caz de bullying repetat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările scrise și oficiale nu au fost însoțite de măsuri instituționale documentate, iar răspunsurile primite sunt descrise ca fiind preponderent verbale și informale. De asemenea, cazul implică elemente de stigmatizare medicală, presiuni asupra familiei de a se retrage și o întârziere semnificativă în reacția oficială.

Sesizările repetate și lipsa unor măsuri documentate

Conform documentelor puse la dispoziția redacției, familia elevului a trimis numeroase emailuri oficiale către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând intervenții clare pentru stoparea comportamentelor agresive. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri scrise care să ateste implementarea unor măsuri concrete sau proceduri interne. Intervențiile au fost descrise ca fiind limitate la discuții verbale, fără procese-verbale sau decizii scrise, ceea ce a generat o lipsă de trasabilitate și un climat de ambiguitate instituțională.

Manifestările și impactul bullyingului în mediul școlar

Începând de la primele săptămâni, elevul vizat ar fi fost supus unor comportamente agresive zilnice: jigniri directe, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante. Aceste fapte au fost semnalate ca având loc în timpul orelor și al pauzelor, în prezența cadrului didactic titular. Conform relatărilor, gravitatea situației a crescut progresiv, transformându-se într-un tipar coerent de hărțuire psihologică cu efecte negative semnificative asupra stării emoționale a copilului.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect distinct al cazului este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop degradant în cadrul colectivului de elevi. Potrivit specialiștilor consultați și documentelor analizate, această practică depășește conflictele obișnuite și constituie o formă agravată de bullying. Stigmatizarea medicală, folosită pentru ridiculizare și marginalizare, a fost semnalată oficial în multiple rânduri, însă nu există dovezi ale unor reacții ferme sau măsuri de protecție documentate de către Școala Questfield Pipera. Această lipsă de intervenție poate fi interpretată ca o tolerare instituțională a unui abuz emoțional cu impact profund asupra dezvoltării copilului.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației

Din corespondența și materialele puse la dispoziție, rezultă că sesizările au fost aduse la cunoștința conducerii și a cadrelor didactice, însă răspunsurile au rămas la nivelul unor promisiuni verbale fără documentare formală. Lipsa unui circuit administrativ complet, cu decizii scrise, rapoarte interne și planuri de intervenție, a condus la o gestionare predominant informală a situației. Familia a perceput această abordare ca o minimizare a gravității faptelor, cu o tendință de a transfera responsabilitatea asupra părinților și a copilului, în loc să se asigure un mediu sigur și protector.

Declarația fondatoarei și percepția unei presiuni de retragere

Un moment relevant semnalat este un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, care, în cadrul unui dialog direct cu familia, ar fi afirmat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din relatările familiei, reflectă o poziționare care, în contextul sesizărilor repetate, ridică întrebări privind prioritățile instituției în gestionarea situației. Redacția subliniază că nu dispune de o reacție oficială scrisă din partea școlii care să confirme sau infirme acest episod.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile privind situația semnalată, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că acestea ar fi fost divulgate în mediul clasei, copilul fiind interpelat public de către cadrul didactic în legătură cu demersurile administrative ale părinților. Specialiștii consultați consideră astfel de practici drept posibile forme de presiune psihologică instituțională, cu efecte negative asupra copilului și a climatului educațional.

Răspunsul întârziat și reacția instituțională sub presiune juridică

Potrivit documentelor, reacția vizibilă a conducerii școlii a apărut abia după peste opt luni de sesizări scrise, în contextul implicării unei echipe de avocați și a notificărilor formale cu caracter juridic. Această întârziere ridică semne de întrebare privind criteriile care declanșează reacția instituțională și accentuează percepția că protecția copilului a devenit o prioritate doar după escaladarea situației pe plan legal.

Comunicarea oficială și minimalizarea fenomenului

Într-un email transmis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a calificat incidentele reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei și ridică întrebări serioase despre recunoașterea și gestionarea bullyingului în instituție. Ulterior, părinții au semnalat contacte informale către alte școli, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, aspect care ridică probleme privind dreptul la educație și confidențialitatea.

• Sesizări scrise repetate fără răspunsuri documentate;
• Comportamente agresive și stigmatizare medicală în mediul școlar;
• Lipsa unor măsuri concrete și planuri de intervenție;
• Presiuni percepute asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Nerespectarea confidențialității informațiilor sensibile;
• Răspunsuri întârziate, declanșate doar în urma acțiunilor juridice;
• Minimalizarea oficială a fenomenului în comunicările publice.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza detaliată a documentelor și relatărilor legate de cazul de la Questfield International College evidențiază un model de gestionare a bullyingului care se distanțează de bunele practici instituționale. Lipsa unor răspunsuri scrise, absența măsurilor verificabile și tolerarea stigmatizării medicale indică deficiențe semnificative în asigurarea unui mediu educațional sigur și protejat. De asemenea, întârzierea reacției oficiale până la implicarea juridică și declarațiile atribuite fondatoarei școlii ridică întrebări esențiale despre prioritățile și responsabilitatea conducerii.

În condițiile în care aceste elemente afectează nu doar elevul vizat, ci întregul colectiv, situația descrisă reflectă un potențial eșec instituțional în protejarea drepturilor și bunăstării copiilor. Rămâne deschisă, astfel, întrebarea privind mecanismele reale de protecție și reacție ale Questfield Pipera în fața unor situații ce implică siguranța emoțională a elevilor săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro