Bogdan Steriopol – ”În vremuri de criză, comunicarea rapidă și transparentă face diferența!”

În fața unor crize majore, fie că vorbim despre atacuri teroriste, pandemii, dezastre naturale sau alte situații de urgență, comunicarea rapidă și eficientă devine cheia care poate salva vieți și preveni escaladarea situației. Analizând crizele recente și lecțiile învățate din gestionarea acestora, este evident că modul în care autoritățile comunică poate face diferența între o reacție rapidă și bine coordonată și o criză de proporții, cu impact devastator asupra comunității.

Studiu de caz: Pandemia COVID-19

Unul dintre cele mai clare exemple de criză globală recentă este pandemia COVID-19, care a afectat întreaga lume. În multe țări, comunicarea autorităților a fost esențială pentru a controla răspândirea virusului și pentru a preveni panica în rândul populației. În Coreea de Sud, de exemplu, guvernul a fost rapid și transparent în furnizarea de informații publice despre măsurile de prevenire a răspândirii virusului și despre locațiile focarelor. Autoritățile au folosit tehnologia pentru a urmări contactele persoanelor infectate și pentru a transmite mesaje clare și rapide.

„Comunicarea rapidă și transparentă a fost esențială în gestionarea pandemiei”, afirmă Bogdan Steriopol. „Populația trebuie să aibă încredere în autorități, iar asta se obține prin mesaje clare, transmise în timp util, pentru a preveni panică și speculațiile”, a mai punctat el.

În multe alte țări, însă, lipsa unei comunicări eficiente a dus la confuzie și la o reacție întârziată. În loc să se concentreze pe mesaje clare și unificate, autoritățile au oferit informații contradictorii, ceea ce a dus la neîncredere și incertitudine în rândul populației.

Studiu de caz: Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001

Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 sunt un alt exemplu în care transparența în comunicare a fost crucială. În primele momente ale atacurilor, autoritățile din Statele Unite au fost nevoite să se coordoneze rapid pentru a informa publicul despre pericolele iminente și pentru a gestiona evacuările din clădirile afectate. Comunicarea eficientă între agențiile de securitate, guvern și mass-media a permis gestionarea unei crize de proporții și a contribuit la prevenirea unor victime suplimentare.

„Într-o criză de amploarea atacurilor din 11 septembrie, liderii trebuie să își asume un rol clar și autoritar în transmiterea mesajelor”, subliniază Bogdan Steriopol. „În asemenea momente, oamenii se uită la autorități pentru îndrumare. Dacă autoritățile sunt vizibile și comunică unitar, pot preveni panică și pot salva vieți.”

Totuși, chiar și în acest caz, au existat momente în care comunicarea deficitară a dus la confuzie. De exemplu, informarea populației despre posibilele noi atacuri a fost uneori contradictorie, iar acest lucru a alimentat anxietatea publicului.

Lecții învățate: Gestionarea panicii și relația cu mass-media

Una dintre greșelile majore de comunicare în criză este gestionarea deficitară a panicii. În crizele majore, frica și incertitudinea pot duce la reacții haotice din partea publicului. Comunicarea rapidă și calmă din partea autorităților poate ajuta la calmarea situației.

Un exemplu semnificativ de gestionare reușită a panicii a fost oferit de autoritățile din Australia în timpul incendiilor de pădure din 2019-2020. În loc să exagereze pericolele sau să răspândească informații alarmiste, autoritățile au comunicat în mod clar și constant cu cetățenii, oferind sfaturi utile și actualizări despre situație. Această abordare calmă și coordonată a contribuit la prevenirea unui haos generalizat.

„În timpul crizei, autoritățile trebuie să își păstreze calmul și să transmită un mesaj care să răspundă nevoilor publicului,” explică Bogdan Steriopol. „Dacă oamenii simt că sunt informați corect și la timp, se simt mai în siguranță și mai puțin predispuși să reacționeze impulsiv”, a mai declarat el.

Un alt aspect important în gestionarea crizelor este relația cu mass-media. Jurnaliștii sunt esențiali în distribuirea informațiilor și trebuie să fie bine pregătiți pentru a transmite mesaje clare și corecte. Dacă autoritățile nu reușesc să mențină o comunicare continuă și transparentă cu mass-media, acest lucru poate duce la răspândirea dezinformării și la un control ineficient al narațiunii crizei.

Exemplele din trecut, cum ar fi criza Ebola din 2014, arată că lipsa unei comunicări eficiente cu presa poate duce la panică inutilă și la percepții greșite în rândul publicului.

Lecțiile de comunicare din crizele recente

Crizele majore, de la atacuri teroriste la pandemii și dezastre naturale, ne arată că comunicarea eficientă este esențială pentru gestionarea unei situații de urgență. Atunci când autoritățile sunt rapide, transparente și clare în transmiterea mesajelor, pot controla situația și preveni escaladarea crizei.

În schimb, o comunicare defectuoasă sau haotică poate amplifica problemele și poate duce la pierderi semnificative, inclusiv de vieți.

„Comunicarea corectă în criză nu este doar o chestiune de tehnică, ci și de încredere. Dacă autoritățile sunt percepute ca fiind competente și deschise, au mai multe șanse să își conducă cetățenii către siguranță”, a încheiat Bogdan Steriopol.

Astfel, în vremuri de criză, comunicarea transparentă rămâne nu doar o necesitate strategică, ci o responsabilitate morală a oricărei instituții care gestionează siguranța publică.

FAQ

1. De ce este importantă comunicarea în timpul unei crize?
Pentru că o comunicare rapidă, clară și transparentă poate salva vieți, reduce panica și menține încrederea publicului în autorități.

2. Cum a contribuit comunicarea eficientă la gestionarea pandemiei COVID-19?
Țări precum Coreea de Sud au oferit informații constante și transparente, reușind să reducă răspândirea virusului și să evite panica populației.

3. Care sunt greșelile frecvente în comunicarea de criză?
Întârzierea mesajelor, lipsa coordonării între instituții și transmiterea de informații contradictorii.

4. Ce rol are mass-media în comunicarea de criză?
Mass-media este canalul principal de informare a populației; colaborarea strânsă cu autoritățile previne dezinformarea și panica.

5. Cum pot autoritățile menține încrederea cetățenilor în situații de urgență?
Prin comunicare constantă, calmă și transparentă, prin oferirea de soluții clare și prin implicarea liderilor credibili în transmiterea mesajelor.

Acționează inteligent în momente de criză

Fiecare situație de urgență reprezintă o lecție despre importanța comunicării. Dacă ești lider, reprezentant al unei instituții sau pur și simplu un cetățean interesat de siguranța comunității, nu subestima puterea informației corecte. Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, comunicarea rapidă și transparentă poate fi diferența dintre haos și control, dintre panică și siguranță.

👉 Descoperă mai multe despre strategii de comunicare și leadership eficient în criză pe bogdan-steriopol.ro.